Cinicii ar putea spune că toată tevatura nu are nicio utilitate practică şi că toţi banii şi energia intelectuală investite în aceste tunuri de particule ar putea fi folosite în altă parte. Dar civilizaţia în care trăim e clădită pe fizică. Ştim că forţele din interiorul atomului sunt atât de puternice, încât, dacă sunt dezlănţuite şi îndreptate împotriva umanităţii, pot spulbera oraşe întregi într-o clipă.
Laptopul pe care scriu acum foloseşte microprocesoare care nu ar fi existat fără descoperirea fizicii cuantice şi a comportamentului capricios al electronilor. Acest articol o să fie postat pe internet – inventat, în caz că nu ştiţi, la CERN, de către informaticianul Tim Berners-Lee. Poate că, în timp ce citiţi, ascultaţi muzică la iPod, care n-ar exista fără ceva numit “magnetorezistenţă gigantică”.
Doi fizicieni au descoperit-o independent la sfârşitul anilor 1980, fără să se gândească prea mult cum ar putea fi folosită. A devenit esenţială pentru construirea de mici dispozitive electronice care folosesc hard diskuri magnetizate. Fizicienii au câştigat Premiul Nobel în 2007, iar tu te-ai ales cu un sistem audio foarte şmecher, mai mic decât un baton de ciocolată. C
ând l-am întrebat pe Peter Jenni de ce este LHC important, mi-a spus: “Omenirea este diferită de o colonie de furnici. Noi avem curiozitate intelectuală, avem nevoie să înţelegem mecanismele vieţii şi ale universului.” Iar dacă cineva crede că aceste maşinării masive sunt alcătuiri fără suflet, ar trebui să-l asculte pe Richard Jacobsson. LHC înlocuieşte un detector de particule cu care a lucrat timp de un deceniu.
Ajunsese să cunoască fiecare centimetru al acelui instrument. Îi înţelegea toanele şi capriciile. În ziua când inginerii au venit să-l demonteze, Jacobsson a fost copleşit de emoţie. “Îmi dăduseră lacrimile – îmi spune. Când au tăiat cablurile, am crezut c-o să ţâşnească sânge.”
Acum, vieţi întregi de muncă sunt prinse în noua maşinărie, la care fizicienii visează din anii ‘80. La CERN, mulţi speră că vor obţine mai mult decât nişte răspunsuri: ar dori să descopere mistere noi. John Ellis mi-a mărturisit că nu l-ar deranja prea tare dacă LHC n-ar reuşi să găsească un Higgs. “Pentru mulţi dintre noi, teoreticienii, un astfel de eşec ar fi mult mai interesant decât dacă am descoperi încă o particulă anostă, pe care alţi teoreticieni au prezis-o acum 45 de ani.”